Informaţie utilă
Bucătăria tradiţionalăCa şi în majoritatea ţărilor
arabe, în bucătăria Tunisiană se folosesc, în mare parte, carnea de vită, de
miel, de viţel şi carnea de pasăre, precum şi leguminoasele, orezul, legumele
şi fructele în cele mai diferite combinaţii. Deoarece musulmanii nu consumă
carne de porc, la "schimb" ei folosesc pe larg peştele (în special tonul,
căruia, după cum se crede, ţara îi datorează denumirea sa) şi produsele de mare,
felurile de mîncare din ouă şi produsele lactate (în special caşcavalul).
O popularitate aparte o are supa cu legume şi carne de vită "shorba"
("chorba"), omleta ce seamănă mai mult cu o pizza - cu carne, caşcaval
şi ardei prăjit - "tajine", "ojjei" – aceeaşi omletă, dar
cu salam pipărat, carne înăbuşită de viţel cu olive - "Tajine Ez-zitoun",
carne înăbuşită cu chille, ardei şi coriandru "genaoia", iahnie rece "shakenuki"
(или "shekshuka"), frigărui din bucăţele de carne sau pui - "broshet", berbec
la rotisor "mashvi", carne înăbuşită în sos de tomate "mark",
carne de ied pregătită la abur în ulcică, ardei dulce umplut cu carne "felfel
mahchi", cîrnăciori micuţi afumaţi "merguz" ş.a. O caracteristică
a bucătăriei tunisiene este prelucrarea termală a felurilor de mîncare din
carne pe o tava încinsă fără a adăuga ulei, ceea ce conferă bucatelor o savoare
aparte.
Sunt pe larg folosite diferite mirodenii, ierburi aromatice şi uleiuri, în special
uleiul de măsline. Practic la toate mîncărurile se serveşte "harissa"
– o pastă iute din ardei roşu şi ulei de măsline, la care se adaugă pătrunjel, usturoi
sau chimen. Se consumă şi destul de multă pîine – la fiecare masă este prezent
tradiţionalul "lavash" şi "baton" lung (seamănă cu "chifla
franţuzească "). Pîinea este ruptă în bucăţi şi folosită ca lingură, sau
ca produs independent.
Tradiţiile şi regulile de conduită în ţară
Spre deosebire de alte ţări musulmane, în Tunisia normele de conduită
pentru turişti sunt destul de tolerante iar restricţiile islamice nu sunt
urmate cu atîta stricteţe (cu toate că în regiunile din interiorul ţării moravurile
sunt mai tradiţionale). Băuturile alcoolice sunt liber comercializate în
magazine specializate.
Religia de stat este islamul. Majoritatea
(95% din populaţie) - musulmani-sunniţi, sunt de asemenea răspîndite iudaismul
şi creştinismul. Orice manifestare a netoleranţei religioase se pedepseşte
conform legii.
Sărbătorile oficiale şi zilele de odihnă
1 ianuarie – Anul nou.
20 martie – Ziua independenţei.
21 martie - Ziua tineretului.
9 aprilie – Ziua comemorării mucenicilor.
1 mai – Sărbătoarea muncii.
25 iulie – Ziua proclamării republicii.
3 august – Zi de odihnă.
13 august – Ziua femeilor.
15 august – Ziua scoaterii armatei.
7 noiembrie – Ziua venirii la putere a preşedintelui Ben Ali.
Sunt celebrate sărbătorile Ras Al-Am (Ras Al-Sana, Anul nou musulman), Mulid an-Nabi
(Ziua naşterii prorocului Mohhamed, iunie-iulie), Miaradzh (sărbătoare Înălţării), Ramadan (Eid
al-Fitr), Eid al-Segir şi Eid al-Kebir, datele cărora se schimbă în
conformitate cu calendarul lunar. Spre deosebire de celelalte ţări musulmane, ziua
de odihnă în Tunisia nu este vineri, ci duminica. Sîmbătă în majoritate
instituţiilor de stat este zi de lucru prescurtată.
Festivaluri şi sărbători
Numărul diferitor festivaluri şi festivităţi este enorm pentru o ţară atît de
mică. La sfîrşitul lunii ianuarie în Tatavin are loc festivalul folcloric "Festivalul
ksarilor ". În Ariana – frumosul Festival al Trandafirilor (mai). În
Tabarka în luna mai are loc tradiţionalul Festival al Primăverii, în iunie-iulie
– Festivalul internaţional de jazz, iar la început de septembrie – un întreg
şir de sărbători acvatice, printre care Festivalul Coralilor şi "Tridentul
lui Neptun".
Aceeaşi feerie acvatică "Tridentul lui Neptun" are loc în iunie-iulie
în Bizerte, anticipînd Festivalul Internaţional din Bizerte (iulie-august). În
capitala ţării în iulie-august se organizează Festivalul Internaţional
Cartagina, iar în luna Ramadanului – Festivalul Medinei. În El-Hawiri în
mai-iunie se organizează unicul în felul său Festival al Şoimilor, la care se
demonstrează capacităţile şi constituţia păsărilor de vînătoare, faţă de care
tunisienii au o simpatie aparte. În Meknassi are loc Festivalul cailor arăbeşti
pur-sînge (iunie-iulie). În Hammamet în luna iulie se organizează Festivalul
Yasmine Hammamet sau Festivalul internaţional de cultură Hammamet. În iulie-august
El-Jem găzduieşte Festivalul internaţional de muzică, Dougga – Festivalul de
dramă clasică Dougga, iar Djerba – Festivalul Ulise (iulie).
În acelaşi timp (iulie-august) în
Sousse are loc extraordinarul Festival internaţional Sousse sau "Festivalul
D'Ossu", la care evoluează grupuri, ce interpretează cîntece populare şi
dansuri populare specifice acestei regiuni, iar în Sfax – Festivalul artelor
plastice. Toamna (noiembrie) în Tozeur, timp de patru zile se desfăşoară
Festivalul oazelor cu numeroase concursuri şi întreceri la diferite sporturi
tradiţionale şi luptele cămilelor. În Cartagina, în octombrie are loc
Festivalul internaţional de film (anii impari). În Duse – Festivalul Sahara, la
care se adună nomazii şi ţăranii din oaze, iar în tot sudul ţării în noiembrie
au loc numeroase "Zilele turismului Saharei ".
Nu se recomandă să examinaţi cu
privirea o femeie în hobot. Nu se mănîncă în picioare, sau din mers, să
priveşti în ochi persoana, care în acest timp mănîncă sau să se bea apă după o
mîncare grasă. În timpul Ramadanului, de la răsărit pînă la apus musulmanii nu
fumează şi nu mănîncă. Turiştilor de asemenea li se recomandă să se abţină de
la fumat, consumarea băuturilor alcoolice şi mîncării pe străzile oraşului. Apariţia
în stradă, în stare de ebrietate poate să ducă la arestare şi la achitarea unei
amenzi destul de mari. În cadrul hotelurilor, puteţi bea şi fuma liber, dar
vinul şi berea costă de două ori mai mult, decît în oraş.