Balti
Durata excursiei: 7ore
Distanţa de la Chişinău: 135km
Vizite centrul istoric al oraşului, parcurile şi pătratele vechi, biserica "Sfîntul Constantin şi Elena" construită în stilul romantismului naţional, biserica "Sfîntul Nicolae", biserica armenească, Muzeul de Istorie şi Etnografie, Centrul de Arte, Universitatea Pedagogică A.Russo.
La 30 km de Bălţi, vizitarea moşii boierului Hesnash în satul Sofia şi Casa-muzeu a poetului moldovean Liviu Deleanu din satul Corlăteni.
Oraşul Bălţi se află la 130 km nord-vest de Chişinău pe rîul Răut. Al treilea oraş după numărul de locuitori din ţară (după Chişinău şi Tiraspol). Bălţi reprezintă centrul economic şi cultural a regiunii din nord, iată de ce oraşul este adesea numit "capitala de nord".
Primele menţionări cu privire la aşezare, apar în letopiseţele de la începutul sec. al XV-lea. În 1421 în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, aceasta făcea parte din posesiile prinţesei de Mazowiecki – sora cneazului lituanian Vladislav al II. Aşezarea slab fortificată, era adesea atacată de tătari, care furau, pustiau şi pîrjoleau casele.
La sfîrşitul secolului al XV-lea, tătarii din Bugeac în frunte cu hanul Megli-Gerei au pustiit şi au pîrjolit aşezarea în totalitatea şi pînă la începutul secolului al XVIII-lea nu s-au păstrat date cu privirea la aceasta. În 1711 în timpul Campaniei Prusace, or. Bălţi era baza principală de aprovizionare a armatelor ruse, aici au rămas mari rezerve de alimente. Aflînd despre aceasta tătarii au atacat din nou aşezarea, au prădat-o şi i-au dat foc.
În 1766, după ce tătarii au fost alungaţi, domnitorul Moldovei Alexandru Ghica a dăruit pămînturile rodnice de pe rîul Răut mănăstirii de la Iaşi şi fraţilor-negustori Alexandru, Constantin şi Iordache Panaite.
Pe moşia Panaite începe să se construiască satul Bălţi, care la sfîrşitul secolului al XVIII-lea devine un mic centru negustoresc.
Totuşi acesta era un loc tipic, îndepărtat, care se afunda în noroiul de netrecut, care nu reuşea să se usuce de la o ploaie la alta. Nu întîmplător oraşul şi-a primit denumirea de “bălţi”, ce înseamnă băltoacă. “Doamne izbăveşte-ne de ploaie. Atunci străzile se transformă într-o mocirlă plină de noroi. Iar noroiul din Bălţi este neobişnuit, lichid, pe care toţi lunecă şi sunt nevoiţi să meargă sprijinindu-se în beţe”. Aceste cuvinte au fost scrise mult mai tîrziu, în 1911, pe cînd în oraş au apărut cîteva pavaje. Vă puteţi închipui ce se întîmpla pe străzile acestuia, în timpul ce se referă la scurta şedere aici a ţarului rus Alexandru I, cînd acesta a ordonat să redenumească aşezarea Bălţi în oraş.
Amplasat la răscrucea marilor drumuri (acesta lega Cernăuţi, Hotin, Soroca cu Chişinău, Bender, Akkerman şi Ismail), oraşul devenea un important centru de comerţ al Basarabiei. Cel mai important obiect de comerţ erau animalele. În prima duminică a fiecărei luni la pieţele de două-trei zile din Bălţi veneau numeroşi negustori, care aduceau de la 8 pînă la 20 mii de capete de animale pentru vînzare. Cei mai importanţi cumpărători de animale erau negustorii austrieci. O mare parte a animalelor era scoasă din ţară prin vama de lîngă satul Novoseliţa (la graniţă cu Austria) şi portul din Odesa. O dată pe an – la 20 iulie – la Bălţi erau organizate iarmaroace, unde de asemenea se concentra un mare număr de animale. Poate de acesta vechiul paşaport al oraşului nostru este capul unui cal pe un fundal roşu, simbol al prosperităţii.
Serviciile ghidului: rusă, română, engleză, germană
Servicii de transport: Minivan, Minibus, Autobus
Sfaturi pentru turişti:
încălţăminte şi haine comode ; aparat de fotografiat