Cetatea din Bender

• Muzeul din satul Beşalma (Găgăuzia)
• Ternovca. Muzeul băuturilor alcoolice.
• Casa-muzeu A. Sciusev
• Casa-muzeu Alexandru Donici
• Casa-muzeu Zelinski
• Muzeul de istorie şi etnografie regională din Bender
• Cetatea Soroca
• Muzeul de arheologie şi etnografie
• Muzeul Naţional de Istorie
• Casa –muzeu А.S.Puşkin
• Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
• «Orheiul Vechi»
• Muzeul Naţional de Artă
• Muzeul istorico-etnografic

 Bender este considerat unul dintre cele mai vechi oraşe din Moldova. În mod oficial, el are mai mult de 595 de ani, numărarea este făcută de la prima menţionare din hrisovul domnului Alexandru cel Bun. Cu toate acestea, istoricii cred că oraşul a fost fondat de geţi în sec II. î.e.n. Primul nume al oraşului - Tighina – este o abreviere de la o denumire mai veche Tiaghianiachiacia: sub acest nume localitatea este menţionată în hrisoavele de stat din secolul al XV-lea. Numele de "Bender", i-a fost dat oraşului de către turci, care l-au cucerit la mijlocul secolului al XVI-lea. Literal, "Ben-Der" înseamnă "trecere fortificată". Oraşul a devenit celebru datorită cetăţii sale, care este un monument arhitectural. Cetatea a fost construită conform proiectului arhitectului turc Sinan după modelul cetăţilor Europei de Vest de tip bastion. Construcţia a început în 1538, după intrarea oraşului în Imperiul Otoman. Aceasta era înconjurată de metereze de pământ înalte şi un şanţ adânc, care nu era umplut niciodată cu apă. Cetatea era împărţită în partea superioară, inferioară şi Cetatea. Suprafaţa totală - aproximativ 20 de hectare. Pe partea de sud-vest a cetăţii era amplasat tîrgul. Locaţia strategic importantă pe malul ridicat al rîului Nistru lîngă confluenţa sa cu Marea Neagră a făcut din oraş unul din punctele forte ale luptei turcilor împotriva Rusiei. Cetatea Bender era numită "un lacăt puternic al ţinuturilor otomane". Una dintre primele descrieri existente ale cetăţii care a ajuns pînă la noi este cea a călătorului şi scriitorului turc Evliya Celebi. Timp de mulţi ani, au existat nenumărate încercări nereuşite de a cuceri cetatea. În timpul iernii lui 1540 armata moldovenească în frunte cu regele Alexandru Cornea, a asediat cetatea Bender, dar nu a putut să o cucerească. În 1574 Voievodul Ioan Vodă cel Cumplit, împreună cu cazacii hatmanului Ivan Sverceski, după capturarea Bucureştiului, pe neaşteptate, în cîteva treceri s-au apropiat de Bender şi au asediat cetatea. Turcii au fost prinşi cu garda jos. Armata moldo-căzăcească a cucerit rapid tîrgul, dar zidurile cetăţii au rezistat. În legătură cu oboseala trupelor Voievodul a organizat o tabără pe înălţimea ce se ridica la nord-vest de cetate, dar un nou asediu nu a putut fi înfăptuit din cauza sosirii întăririlor de la Ackermann. Ioan Vodă a învins duşmanul, dar sultanul turc a ordonat Hanului Crimeii să adune o armată şi să se îndrepte spre Dunăre. Aflînd despre aceasta Ioan Vodă a fost nevoit să ridice asediul Benderului. În 1584 turcii l-au forţat pe domnitorul moldovean Petru cel Şchiop să repare cetatea Bender. În 1594 cazacii din Zaporojie, conduşi de hatmanii Grigori Loboda şi Severin Nalivaiko a încercat să cucerească cetatea, tîrgul a fost din nou ars pînă în temelii, dar nu au reuşit să cucerească cetatea. Atît forţele moldoveneşti cît şi cele căzăceşti au fost prea mici pentru a putea cuceri una dintre cele mai sigure cetăţi turceşti. În plus, asediatori nici unul nu avea artileria necesară pentru asedierea cetăţii. Carol al XII-lea la Bender. În 1709, în Bender a murit hatmanul ucrainean Ivan Mazepa, care a fugit aici cu regele suedez Carol al XII-lea, după înfrângerea în bătălia de la Poltava. În 1713, la Bender a avut loc lupta dintre armatele lui Carol al XII-lea şi turci, care mai întîi le-au oferit adăpost lui şi lui Mazepa, iar apoi au încercat să ia ostatici.