Muzeul istorico-etnografic

 

Această casă-muzeu – este o istorie aparte. Însăşi proprietarul o numeşte "ceapa culturală". Ştiţi de ce? Toate obiectele, care se află în acest muzeu, nu ar putea fi mai logic expuse, decît în casa unui ţăran. Iar o astfel de casă este logic să fie în sat, şi satul - într-un peisaj adecvat. Şi numai în cazul în care vom lega toate aceste componente împreună şi le vom percepe ca pe un tot întreg – doar atunci se va desluşi "amprenta timpului " tuturor obiectelor străvechi, amplasate comod în două camere ale unei mici case vopsită în albastru şi alb. Poftim şi "ceapa". Cum ajung aceste obiecte la dumneavoastră în casa-muzeu? Foarte uşor. Cineva mai găseşte cîte ceva, undeva se mai dezgroapă, cîte ceva se face cadou, unele se obţin gratis. Şi nu este nimic surprinzător. Lucrurile par să vină singure la "colecţionar"! Numai ce nu s-a strîns aici dea lungul anilor: icoane, statui, ustensile, obiecte de uz casnic, fotografii, instrumente muzicale, cărţi, aparate, mobilier, mărunţişuri – este imposibil să le enumeri pe toate. Obiectele chiar încetul cu încetul se strămută în curte: presa de struguri, căruţele, fîntîna cu "cocostîrc". Lîngă porţi dorm paşnic lespezile de pietre funerare vechi şi cruci cu caractere celtice, evreieşti şi malteze. . . De altfel, ideea creării unui muzeu propriu i-a venit lui Victor Borşevici în timpul unei călătorii în Statele Unite, când a văzut la ferma primarului din Michigan un muzeu asemănător. Doar că la Borşevici s-a primit nu doar o casă-muzeu, ci un fel de incursiune în istoria regiunii noastre, un fel de "amprentă a timpului ". Muzeul este mereu deschis pentru vizite (cînd proprietarul este acasă). Dacă decideţi să ajungeţi acolo, atunci drumul pînă acolo vi-l poate arătă orice locuitor al satului. Este nevoie doar să întrebaţi: "Unde este casa-muzeu al lui Borşevici?”