Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Hîrbovăţ
- Mănăstirea „Înălţarea Domnului” din Hîrjauca
- Mănăstirea Rupestră „Înălţarea Domnului” din Japca
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni
- Mănăstirea Naşterii Sfintei Maicii Domnului din Curchi
- Complexul monastic „Căpriana”
- Mănăstirea Sfintei Înălţări a Domnului, Noul-Neamţ
- Complexul monahal „ RUDI”
- Complexul monastic „Saharna”
- Mănăstirea Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe din Suruceni
- Complexul monastic „Hîncu”
- Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Ţîpova
Distanţa de la Chişinău: 80 km
Perioada de timp pînă la locul excursiei: 1-1,20 ore
Durata excursiei: 8 ore
Mănăstirile moldoveneşti reprezintă prin sine nu doar o valoare religioasă dar incontestabil şi o valoare cultural-istorică. Mănăstirile din Moldova ortodoxă – nu reprezintă doar o societate monahală, dar şi un centru cultural-educaţional, la fel ca în ţările catolice. Multe mănăstiri moldoveneşti sunt într-o oarecare măsură monumente specifice, dedicate victoriilor militare ale domnitorilor locali, majoritatea din aceste sunt monumente cetăţilor, care apărau nu doar frăţia, dar şi localnicii de incursiunile turcilor şi a tătarilor.
Mănăstirea Hîrbovăţ a fost construită în 1730 de Constantin Carpuz (sau Carbuz), Hogineşti, pe malul r. Ichel. Aceasta este situată aproximativ la 65 km de Chişinău, lîngă satul Hîrbovăţ. Mănăstirea a fost ridicată din vechiul schit de la Hîrbovăţ, creat după unele presupuneri în sec. XVII, iar după altele – mult mai devreme. În ceea ce priveşte denumirea mănăstirii, există mai multe versiuni. Conform primei versiuni, aceasta provine de la moldovenescul «hîrb» - deal, deoarece mănăstirea este amplasată pe un deal. Conform celei de-a doua versiuni, denumirea mănăstirii se explică prin defectul fizic al primului egumen al mănăstirii Ioanichia Cocoşatul. După cea de-a treia versiune, denumirea de “Hîrbovăţ” a provenit de la cuvântul latin herba (iarbă). Această versiune este confirmată de faptul că în preajma mănăstirii cresc o mulţime de plante medicinale.
Mănăstirea a fost de trei ori ruinată şi arsă de către turci şi tătari, motiv din care în aspectul ei nu s-au păstrat elemente medievale. Ambele temple ale mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului şi Coborârea Sfîntului Duh au fost construite în sec. XIX.
Primul a fost construit în 1816, pe locul unei biserici vechi de lemn, de către fostul şef de poliţie Stepan Lupov, care a primit ulterior schima, şi de către soţia acestuia Elena, cu numele de fată Braesco, ulterior călugăriţă în schitul din Tabăra. În acest templu se păstra cel mai sfânt obiect al Moldovei – icoana Maicii Domnului din Hîrbovăţ, renumită prin minunile sale. Icoana a fost executată în Petersburg la comanda soţiei colonelului rus Albaduev, care a decedat în mănăstire. Icoana se păstrează, pînă în prezent în mănăstire şi continuă să facă minuni.
Al doilea templu a fost construit în 1870, unde se păstrau hrisoavele domnitorilor moldavi, cea mai veche datând de la sfîrşitul sec. XV.
Pe lîngă toate acestea, în această mănăstire, şi-a petrecut ultimii ani de viaţă şi tot aici fost înmormântat vestitul teolog, arhiepiscopul de Moghiliov şi Galiţia, Anatolie.
Sfaturi pentru turişti:
• încălţăminte şi haine comode
• pentru femei: strict - rochie lungă şi capul obligatoriu acoperit,
• aparat de fotografiat
• atrageţi atenţie la natura splendidă ce vă înconjoară
Serviciile ghidului: rusă, română, engleză, germană
Servicii de transport: Minivan, Minibus, Autobus