Mănăstirea Rupestră „Înălţarea Domnului” din Japca

Distanţa de la Chişinău: 160 km
Perioada de timp pînă la locul excursiei: 2-2,5 ore
Durata excursiei: 6 ore

Satul Japca se află în raionul Floreşti la 160 km de Chişinău. În zona satului se află asemenea atracţii cum ar fi: monumentul geo-paleontologic «Stînca Japaca», un izvor de apă minerală, rezervaţiile peisagistice Raşcov şi Valea Adîncă, fortificaţiile antice şi locaţiile paleontologice din Socola şi Raşcov. În sat există o mănăstire de călugăriţe, care a fost fondată în secolul al XVII-lea.
 
În incinta mănăstirii funcţionează biserica de vară din piatră Înălţarea Domnului, iarna, biserica Arhanghelul Mihail şi biserica rupestră Sfînta Cruce. Conform legendei, aici a venit călugărul Jezechil de la mănăstirea Deleni, judeţul Botoşani cu un mic grup de călugări. Impresionaţi de locurile pitoreşti, au fondat un schit, au organizat o mică biserică Înălţarea Sfintei Cruci, care a fost sculptată în piatră, şi câteva chilii pentru călugări.
 
Apoi, viaţa şi starea mănăstirii sunt ascunse în spatele unui văl de taină... Dar iată că aici vine călugărul Teodosie de la aceeaşi mănăstire Deleni, care găseşte mănăstirea devastată şi jefuită, ca urmare a invaziilor tătare.
Prima menţionare a mănăstirii datează din 1693. Pe atunci călugării locuiau în chilii din peşteri şi serviciile religioase erau oficiate în biserica tăiată în stîncă. În 1770 mănăstirea s-a mutat în locaţia unde se află şi în prezent. În acelaşi timp, s-a început construcţia clădirilor menajere şi amenajarea mănăstirii, a fost fondată o bibliotecă. La începutul secolului al XIX-lea a fost ridicată biserica din piatră. Biserica principală a mănăstirii a fost reconstruită de mai multe ori şi acum are trei altare - Înălţarea Domnului, Schimbarea la Faţă şi Sfânta Cruce. Mănăstirea este deschisă pentru vizite zilnice. Teodosie renaşte din ruine această mănăstire, amenajează chilii noi şi ridică biserica Înălţarea Sfintei Cruci, dobândeşte un teren pe care sădeşte livezi şi vii. Schitul capătă un aspect de o frumuseţe cerească, şi Mitropolitul Gavriil (Bănulescu Bodoni) transformă schitul în mănăstire iar pe călugărul Teodosie îl numeşte stareţ.
 
Începând cu aprilie 1916, mănăstirea este populată de călugăriţe care au fugit din Rusia. Acestea au fost transportate aici de la mănăstirea Lesna de către Arhiepiscopul Chişinăului şi Hotinului, Anastasie. Iar călugării, care se aflau anterior în Japca au fost mutaţi la mănăstirea Hîrjauca. Comunitatea începe să trăiască în mănăstire sub conducerea stareţei Ecaterina, care provenea din familia regală Romanov.
 
Mănăstirea devine înfloritoare sub Episcopul Visarion Puiu de Bălţi. Mănăstirea  primeşte 49 ha de pămînt, aici se construieşte o centrală electrică şi o moară. În 1940, comunitatea mănăstirii de la Japca a fost expulzată în afara zidurilor mănăstirii, şi toate proprietăţile confiscate. Dar în 1941, maicile s-au întors la mănăstire, recuperîndu-şi averile. Astăzi mănăstirea din Japca se află sub conducerea stareţei Taisia (Streinu) şi are aproximativ 60 de călugăriţe (călugăriţe şi hirotonite). Slujba bisericească în mănăstire este oficiată de doi clerici. Cea mai importantă biserică a mănăstirii a fost reconstruită de mai multe ori şi în prezent are tocmai trei altare - Înălţarea Domnului, Schimbarea la Faţă şi Sfânta Cruce. Această mănăstire de călugăriţe, este unica mănăstire care a funcţionat în perioada sovietică. Încă de la începuturile sale, în secolul al XVII-lea., clădirea mănăstirii semăna cu o cetate. O impresie profundă asupra vizitatorilor o produce conservatismul comunităţii monahale. În prezent mănăstirea este deschisă pentru vizite zilnice.
 
Sfaturi pentru turişti 
• încălţăminte şi haine comode 
• acoperămînt pentru cap pentru protejarea împotriva razelor solare 
• aparat de fotografiat 
• pentru femei este de dorit îmbrăcăminte care să acopere umerii şi fustă mai jos de genunchi 
 
Serviciile ghidului: rusă, română, engleză, germană
Servicii de transport: Minivan, Minibus, Autobus
 

Partenerii nostrii